Cuvintele....arme care pot ucide sau înălţa...

    Verific încă o dată numărul blocului,scara,apartamentul.Vreau să mă asigur că la această adresă poate fi găsită...... viaţa mea.Vreau să-i vorbesc despre ea...despre noi.Vreau să-i spun că m-a dezamagit şi minţit şi ca tot ceea ce mi-a fost prezentat la inceput într-o forma cât mai simplă şi mulţumitoare,a durat atât de puţin încât am ajuns să cred că nici nu a existat vreodata.Iar dacă aici locuieşte,am o intrebare pentru ea:"De ce m-ai ales pe mine şi mai ales de ce fiecare om care intră în viaţa mea şi-mi redă acea bucurie copilărească trebuie să mă şi dezamăgească în final?".Mi-a ajuns tot războiul asta.Fă-l să se oprească.Unde sunt toate lucrurile frumoase de care îmi cuvântai, acele imagini încurajatoare care m-au determinat să păşesc pragul vieţii de muritoare?Am pornit într-o asemenea aventura fără voia mea şi asta doar pentru că acele imagini pe care mi le-ai implantat în minte au fost false.Am trăit ceva ce nici nu este real.Am acceptat să traiesc crezând că ceea ce traiesc este drept şi aşa trebuie să fie trăit,lăsând pânza iluzorie să-mi sfâşie fragmentele de luciditate rămase.

    Şi acum...tărziu...când am realizat că trăiesc o minciuna,am încercat să o schimb în adevăr.Încercând să simplific lucrurile,ele s-au complicat.Şi încercând să schimb tot,la gândul că totul poate fi recreeat şi reînvăţat,involuntar,m-am schimbat pe mine.

    Acum port doua războaie:cu lumea....şi cu mine.